E
mai puternic cel care îşi învinge poftele decât duşmanii: într-adevăr, lucrul
cel mai greu e să te învingi pe tine. (Aristotel)
Cu
cât un lucru este mai greu de făcut, cu atât cere mai multă artă şi
virtute. (Aristotel)
Este sfânt pe pământ cel
care a ştiut să se împrietenească cu sfinţii. (Adam
Mickievicz)
Adevărata valoare a omului se stabileşte mai întâi,
analizând în ce măsură şi în ce direcţie a reuşit să se elibereze de
Eu. (Albert Einstein)
Cuvântul rostit trebuie să fie asemenea rubinului, mic,
dar de mare preţ. Cât timp nu ai vorbit, cuvântul a stat în puterea ta, de
îndată ce l-ai rostit, el te ţine sub puterea lui. (Abu
Shakur)
Pata pe care o lasă o singură minciună nu poate fi ştearsă
de o sută de vorbe adevărate. (Abu Shakur)
Minciuna este
caracteristica celor slabi. (Abolghassem Firdusi)
Cel care
ascultă bârfelile este mult mai vinovat decât cel care le răspândeşte. (Al
Fadl Ibn Sahl)
Sunt vorbe care vindecă sufletul
bolnav. (Aeschilus)
Cel ce spune ce-i place aude ce-i
displace. (Alceu)
Ce câştigă cei care mint? “că nu sunt crezuţi
când spun adevărul”. (Aristoteles)
Să nu se încreadă omul prea mult în
victoria sa asupra naturii sale; pentru că natura poate sta înmormântată mult
timp şi totuşi să reînvie, când se iveşte prilejul sau
ispita. (Bacon)
Cei care n-au nici o virtute invidiază tocmai
virtutea altora. (Bacon)
Inducerea în eroare este mijlocul
sufletelor meschine de a ieşi din încurcătură. (Balzac)
Poate că una
dintre cele mai mari bucurii simţite de sufletele meschine, de fiinţele
inferioare este să păcălească sufletele alese, să le prindă într-o cursă
oarecare. (Balzac)
Dintre toate obiceiurile „lumii bune”, lăudatul
este perfidia cea mai dibace. (Balzac)
Obişnuinţa – adică ceva mai
stupid ca lenea – ne face să rămânem nemişcaţi în mlaştină şi să ne împotmolim
tot mai mult. (Balzac)
Parvenitul se târăşte de-a buşilea în faţa
celor ce-i pot fi de folos şi este obraznic cu cei de care nu mai are nevoie.
Aidoma paiaţei dintr-un balet, pare marchiz dacă-i priveşti din spate, dar este
bădăran dacă-l priveşti din faţă. (Balzac)
Nu greşim decât prin ceea
ce am lăsat să fie slab în sufletul nostru. (Balzac)
Oamenii
cinstiţi sunt „lipsiţi de tact”, n-au nici o măsură a binelui, deoarece pentru
ei totul este fără ocolişuri, fără gânduri ascunse. (Balzac)
Orice
şmecherie, orice înşelăciune este descoperită şi în cele din urmă aduce pagubă;
orice situaţie este mai puţin primejdioasă, dacă omul se situează pe terenul
sincerităţii. (Balzac)
Indiferent dacă-ţi lezează sau îţi
favorizează interesul, legea generală trebuie respectată, fără
discuţie. (Balzac)
Mulţi oameni prefăcuţi îşi pun prostia la adăpost
prin obrăznicie; repede-i şi tu, şi o să se întâmple cu ei ceea ce se întâmplă
balonului împuns cu acul. (Balzac)
Interesele dezbină oamenii, dar
vicioşii se înţeleg mereu între ei. (Balzac)
Invidia dezleagă
limbile, după cum admiraţia le amuţeşte. (Balzac)
Ordinea morală are
legile ei, legi nemiloase şi eşti totdeauna pedepsit dacă le
nesocoteşti.(Balzac)
(Aşa
spunea cel mai mare dintre filosofi): După cum este dispoziţia sufletească a
cuiva, aşa este şi omul; şi după cum este omul, tot aşa este şi vorba lui; şi
faptele sunt la fel ca vorbele, iar viaţa este ca
faptele. (Cicero)
Îndepărtarea
minţii de la simţuri şi abaterea gândirii de la rutină denotă un spirit
mare. (Cicero)
În
toate timpurile mai puţini au fost aceia care şi-au învins dorinţele decât aceia
care au biruit oştiri duşmane. (Cicero)
O
viaţă rea, nebunească, impudică şi impură nu este o viaţă rea, ci o moarte
lungă. (Democrit)
Chiar
când eşti singur nu vorbi şi nu face nimic rău. Învaţă să te ruşinezi mai mult
de tine decât de alţii. (Democrit)
Acela
care se slujeşte de încurajare şi de cuvinte convingătoare, pentru a îndruma pe
cineva pe căile virtuţii, va izbuti mai bine decât acela care invocă legea şi
foloseşte constrângerea. Căci este probabil ca acela care se fereşte de a face o
faptă nedreaptă numai pentru că legea îl opreşte, o va săvârşi în secret, în
timp ce acela care a fost călăuzit pe drumul datoriei sale prin convingere fu va
face ceva rău, nici în secret nici pe faţă. De aceea; omul care făptuieşte
binele cu înţelegere şi cunoştinţă de cauză va rămâne totdeauna hotărât şi
drept. (Democrit)
Celui
bun nu-i pasă de dezaprobarea răilor. (Democrit)
Dorinţele
aprinse pentru ceva fac sufletul orb pentru (oricare) alt
lucru. (Democrit)
Nu
este cu putinţă să birui pe duşmanii din afara cetăţii, înainte de a pedepsi pe
cei dinlăuntrul ei.(Demosthenes)
După
cum este îndeletnicirea fiecăruia, tot astfel este neapărat şi felul său de a
gândi.(Demosthenes)
Un
suflet bolnav veşnic greşeşte; el nu poate nici să sufere nici să rabde până la
capăt, şi niciodată nu încetează de a dori. (Ennius)
Dacă
vrei să devii bun, dă-ţi seama întâi că eşti rău. (Epictet)
Adu-ţi
aminte cum trebuie să te porţi la un ospăţ. Dacă vine în dreptul tău ceva din
ceea ce se serveşte, întinde mâna şi ia şi tu modest. Trece pe dinaintea ta?
Nu-l opri. Dacă încă n-a sosit, nu-ţi spori şi mai mult dorinţa, ci aşteaptă
până va veni lângă tine. Tot aşa să te porţi şi când e vorba de copiii tăi, de
soţia ta, de demnităţi, de avere; şi (în felul acesta) vei fi odată un vrednic
comesean al zeilor. Iar dacă nu vei lua nimic din ceea ce ţi se pune dinainte,
ci îţi vei întoarce privirea, atunci nu numai că vei fi un bun comesean al
zeilor, dar vei participa şi la domnia lor.(Epictetus)
Acordaţi
puteri depline celui mai virtuos om şi veţi vedea curând că-şi schimbă felul de
a fi.(Herodot)
Dacă vei alunga natura cu furca, ea tot va
reveni. (Horaţiu)
Cine doreşte se şi
teme. (Horatius)
Faptele ruşinoase ale altora îndepărtează adesea
sufletele tinere de la vicii. (Horatius)
Este ridicol să nu
fugi de răutatea ta – lucru ce se poate – şi să fugi de răutatea altora, lucru
ce nu se poate! – este mai în puterea ta să nu fii rău, decât să împiedici
răutatea altora. Cine renunţă la răutatea lui, scade cu atât răutatea lumii. Îţi
este mai la îndemână să contribui la perfecţionarea morală a omenirii începând
cu tine însuţi. (Marc Aureliu)
Este greu să pui capăt unei obişnuinţe
îndelungate într-un timp scurt. (Menander)
Ce-i ascuns, nu-i
cunoscut, ce nu-i cunoscut, nu este dorit. (Ovidius)
Indiferent dacă
ne aşteaptă o soartă mai rea sau una mai bună, a acţiona nedrept este
întotdeauna o greşeală şi o ruşine. (Platon)
Oriunde se află
dulcele, vei găsi şi amarul. (Petronius)
Pythagora spunea că în
cetăţi intră mai întâi luxul, apoi îmbuibarea, apoi trufia, iar după aceea
pierzarea. (Pythagoras)
Bogăţia este o slabă ancoră, gloria una şi
mai slabă; la fel corpul, dregătoriile, onorurile; toate acestea sunt slabe şi
fără putere. (Pythagoras)
Prin unire cresc lucrurile mici, prin
dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. (Sallustius)
Nu foloseşte
mult să lepezi viciile tale, dacă trebuie să te lupţi cu acele ale
altora. (Seneca)
Exemplul bun se întoarce printr-un ocol la cel
care-l dă, după cum exemplele rele cad asupra autorilor, şi nici o compătimire
nu există pentru aceia care suferă nedreptăţi, pe care făcându-le, au arătat că
se pot întâmpla. (Seneca)
Nu există viciu fără justificare,
fiecare are un început modest şi vrednic de
îngăduinţă. (Seneca)
Nici un merit nu rămâne ascuns, şi faptul
că el rămâne nu-i nici o pagubă pentru el. Va veni ziua care îl va da la iveală
ascuns şi înăbuşit de răutatea veacului său. Cine se gândeşte la contemporanii
săi, s-a născut pentru puţini: vor veni după aceea multe mii de ani, multe mii
de popoare: pe acestea să le ai în
vedere. (Seneca)
Nimeni nu greşeşte numai
pentru el, ci răspândeşte nebunia printre cei apropiaţi şi o primeşte la rândul
său de la ei . (Seneca)
Nu este nici o deosebire între a nu dori şi
a avea. (Seneca)
Dezordinea se va potoli prin disciplină şi frică,
niciodată de la sine. (Seneca)
Dacă vrei să fii fericit, roagă pe
zei să nu ţi se realizeze ceva din cele dorite. (Seneca)
Nimic nu
preţuim mai mult decât binefacerea, cât timp o căutăm; nimic mai puţin, după ce
am primit-o. (Seneca)
Cu cât ai mai multă putere, cu atât trebuie să
abuzezi mai puţin de ea. (Seneca)
Beţia nu-i altceva decât o nebunie
voluntară. (Seneca)
Prefer să nu izbândesc într-o acţiune onorabilă,
decât să reuşesc într-un mod ruşinos.(Sophocles)
Cine trăieşte numai
pentru el, cu drept cuvânt este mort pentru alţii. (Syrus)
Orice
viciu are totdeauna scuza sa. (Syrus)
Bănuiala este pentru omul
onest o jignire tăcută. (Syrus)
Cine vrea să facă rău, găseşte
totdeauna motiv. (Syrus)
Natura slăbiciunii omeneşti face ca
remediul să lucreze mai încet decât răul. (Tacitus)
Homo sum: humani
nihil a me alienum puto. Om sunt şi nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este
străin. (Terenţiu)
De la cei buni vei învăţa lucruri bune; dacă însă
te vei amesteca cu cei răi, vei pierde şi mintea pe care o
ai. (Theognis)
Unii îşi ascund viciile prin bogăţie, iar alţii
virtuţile prin funesta sărăcie. (Theognis)
Mulţi îşi ascund
caracterul fals şi viclean, adaptându-se după împrejurări. Dar întotdeauna
timpul scoate la iveală caracterul fiecăruia. (Theognis)
Dorinţa
grozavă a fiecăruia devine o divinitate pentru
el. (Vergilius)
Virtutea nu este făcută să stea singură. Cel care o
practică va avea vecini. (Confucius)
Există, oare, vreun cuvânt care
poate fi luat drept regulă de comportare pentru întreaga viaţă? Dascălul spune:
Nu este oare reciprocitatea acest cuvânt? Ceea ce nu-ţi doreşti să ţi
se facă, nu fă nici tu altuia. (Confucius)
În lumea întreagă – în
văzduh, pe întinsul apelor, în văgăunile munţilor – nu există un loc unde să te
poţi elibera de răul pe care l-ai făcut. Nu există pârjol care să poată fi
comparat cu pasiunea, dezordine egală cu ura, nenorocire mai mare decât viaţa
celui egoist şi nici fericire superioară liniştii sufleteşti. Laudele şi
defăimările nu-i ating pe învăţaţi. (Dhammapada)
Pe soţia altuia, priveşte-o ca
pe o mamă, de bunul altuia nu te apropia ca de foc; cinsteşte-i pe toţi, ca pe
părinţii tăi; aceasta se numeşte egalitate. (Nagarjuna)
De-i
prietenul necredincios, dispreţuieşte-l ca pe un duşman. Respectă vrăjmaşul
statornic; Priveşte otrava lecuitoare ca pe un antidot, iar dulceţurile rele
consideră-le oţet omorâtor.(Omar Khayyam)
Mireasma unui pom în
floare se face simţită până departe, ca şi balsamul unei
fapte cucernice.(Upanishade)
Gândind tot mereu „aceasta este a mea”,
„eu”, ne prindem noi înşine ca o pasăre în laţ.(Upanishade)
Prea
adesea ironia nu-i decât o formă a lipsei de
inteligenţă. (Oxenstierna)
Voinţa omului este schimbătoare până în
ultima clipă a vieţii. (La Oxenstierna)
Viciile sunt ca animalele care se îngraşă până
ce sunt bune pentru abator. (Ben Jonson)
Nu se poate excela în
lumea aceasta fără a trăi o viaţă morală. (David Starr
Jordan)
Invidia… Sentiment pe care nici prietenia nu-l stinge
întotdeauna. Nimic nu-i mai greu de iertat decât meritele altuia. (D.
Diderot)
Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească
veritabilă stă în raport direct cu capacitatea de a pricepe în mod dezinteresat
un adevăr. Învingătorul momentan nu este totdeauna cel
definitiv. (Eminescu)
Poţi, oare, iubi pe
cineva când te urăşti pe tine însuţi? Poţi, oare, trăi în bună înţelegere cu
alţii, când eşti plictisit şi obosit de propria ta existenţă? Ar trebui să fii
mai nebun decât Nebunia însăşi pentru a răspunde afirmativ la toate aceste
întrebări. Căci dacă îl scoţi din societate, omul, departe de tot ce ar avea o
legătură cu el, ar deveni îndată în proprii lui ochi un obiect de ură, de
aversiune şi oroare. (Erasmus)
Nerecunoscătorul scrie binele în apă
şi răul în piatră. (Felix Lope de Vega)
Eu sunt spiritul care veşnic
neagă! (Goethe)
Există o veche legendă despre un sfânt care a
trebuit să aleagă unul din cele şapte păcate capitale; l-a ales pe cel care i
s-a părut cel mai puţin grav, beţia, şi cu acesta a comis celelalte şapte
păcate.(Hans Christian Andersen)
Nu există tortură mai nemărginită
pentru om ca propriile gânduri. (John Webster)
Fără îndatoriri,
viaţa devine moale şi lipsită de schelet: nu se mai poate ţine
dreaptă. (Joubert)
La unii aroganţa ţine loc de măreţie, neomenia de
fermitate şi viclenia de spirit. (La Bruyere)
Pe măsură ce favoarea
şi bunurile mari se retrag de la cineva, ele lasă să se vadă la el cusururile pe
care le acopereau şi care se găseau la dânsul fără ca nimeni să le
observe. (La Bruyere)
Noi dăm ajutor altora pentru a-i face să ne
dea şi ei în împrejurări asemănătoare; şi aceste servicii pe care le facem lor
sunt, la drept vorbind un bine pe care ni-l facem nouă înşine în mod
anticipat. (La Rochefoucauld)
Pasiunile sunt singurii oratori care
conving totdeauna. (La Rochefoucauld)
Cei mai mulţi oameni au,
ca şi plantele, proprietăţi ascunse, pe care întâmplarea face să fie
descoperite. (La Rochefoucauld
Dacă geometria s-ar opune pasiunilor
şi intereselor noastre tot atât de mult ca şi morala, noi n-am contesta-o şi
călca-o nu mai puţin, în ciuda tuturor demonstraţiilor lui Euclid şi ale lui
Arhimede, pe care le-am trata de visări şi le-am crede pline de judecăţi
false. (Leibniz)
Te opui mai uşor la început decât la
sfârşit. (Leonardo Da Vinci)
Dacă în tinereţe cumperi ce nu-ţi
trebuie, când vei fi bătrân este posibil să fii nevoit să vinzi lucruri de care
cu greu te vei putea lipsi. (Lubbock)
Unele idei sunt atât de intim
şi de organic legate de spiritul nostru, încât ori de câte ori le-am
„desfiinţa”, ele cresc din ou ca ochii extirpaţi ai unui triton. (Lucian
Blaga)
Pentru nimic nu cheltuim atâta energie şi efort ca pentru
lucrurile pentru care avem „o slăbiciune”. (Lucian Blaga)
Nimeni
n-ar vrea să cadă în credinţa că se va găsi pe urmă cine să-l
ridice. (Machiavelli)
Şi virtutea este o artă. De aceea are două
feluri de discipoli: cei care o practică şi cei care o admiră. (Marie von
Ebner-Eschenbach)
Obişnuinţa ne ascunde adevăratul aspect al
lucrurilor. (Montaigne)
Oamenii îşi iubesc prea mult marginile,
de aceea le vine atât de greu să le depăşească. (O.
Densuşianu-tatăl)
Făţarnici, pentru că ridică monumente profeţilor şi
împodobesc mormintele drepţilor din vechime, dapersecută pe drepţii care trăiesc
în timpul lor şi se pregătesc să ucidă pe profeţi.(Papini)
Lumea ne
tratează aşa cum vrem să fim trataţi: urâm adevărul, ni se ascunde; vrem să fim
măguliţi, suntem măguliţi; ne place să fim înşelaţi, suntem
înşelaţi. (Pascal)
Cinstea şi ruşinea nu provin din nici o condiţie;
fă-ţi datoria: în aceasta constă cinstea. (Pope)
Mai mult decât
ideile, caracterul este acela care oglindeşte omul. (R.
Rolland)
Omul de lume este în întregime masca lui. Nefiind niciodată el
însuşi, este totdeauna străin de sine şi se simte rău ori de câte ori este
obligat să coboare în el. Lucrul se explică prin faptul că omul de lume nu este
nimic şi că ceea ce pare este totul pentru el. (Rousseau)
Cu cât o
greşeală ne orbeşte mai mult şi este mai ademenitoare, cu atât este mai mare
triumful adevărului.(Schiller)
Virtutea este raţiune devenită
energie. (Schlegel)
Fii sincer faţă de tine însuţi …şi atunci nu mai
poţi fi fals faţă de cineva. (Shakespeare)
O, Dumnezeule! Să pună
oamenii un duşman în gura lor, ca să le fure mintea! Să ne transformăm cu
bucurie, chef, plăcere şi aplauze în animale! (Shakespeare)
Pentru
dureri neobişnuite, remedii neobişnuite. (Shakespeare)
Înţelepciune,
bunătate/ Celor abjecţi le par abjecte;/ Gunoiul doar pe el
se-acceptă.(Shakespeare)
Virtutea nu constă în abţinerea de la
viciu, ci în nedorirea lui. (Shaw)
Arată-mi toate greşelile, ca de
la om la om. Pot să rezist la orice, exceptând
linguşirea. (Shaw)
Alungă de la tine greşeala şi certurile duium;
leagă-te de lucruri profunde şi rămâi pe cel mai drept
drum. (Zamahšari)
Răufăcătorii se scuză totdeauna invocând crimele
ale căror victime au fost ei întâi.(Wassermann)
Pasiunea este o
febră a minţii care ne lasă istoviţi. (William Pen)
Puterea
nelimitată corupe pe posesor. (W.
Pitt)
Nu există ceva mai urât decât
a afirma înainte de a cunoaşte. (Cicero)
Ce
să ascult vorbe, când văd fapte? (Cicero)
Fereşte-te în
conversaţiile tale de a pomeni pe larg şi fără măsură de anumite fapte şi
primejdii ale tale; pentru că, dacă ţie îţi place să pomeneşti de primejdiile
prin care ai trecut, nu tot aşa le place şi celorlalţi să asculte întâmplările
tale. (Epictetus)
Ce vrei să-ţi spun: minciuni agreabile sau
adevăruri dure? Alege! (Euripides)
Pune o întrebare cuminte şi vei
auzi lucruri cuminţi. (Euripide)
Vorbeşte, dacă sunt cuvintele tale
mai convingătoare ca tăcerea, dacă nu, taci. (Euripide)
Calomnia
este flagelul cel mai de temut, pentru că ea prezintă doi vinovaţi şi o
victimă. (Herodot)
Cel ce-şi drămuieşte cuvintele este o
comoară. Măsurarea cuvintelor este cea mai preţioasă măsură. Dacă eşti bârfitor,
în curând lumea te va bârfi şi mai mult. (Hesiod)
Oricât de mari ar
fi darurile, ele pier din pricina flecărelii autorului
lor. (Martialis)
Caracterul celui care vorbeşte
convinge, nu felul în care vorbeşte. (Menandru)
Mai degrabă vor ţine
muritorii foc în gură, decât să păstreze un
secret. (Petronius)
Vorbeşte ca şi cum va trebui să dai
socoteală. (Plato)
Vorbirea este mai grea decât orice altă lucrare
şi ea nu serveşte decât celui care o cunoaşte
temeinic. (Ptahhotep)
Este ruşinos să spui una şi să gândeşti
alta; cu atât mai ruşinos să scrii una şi să gândeşti
alta.(Seneca)
Observă totdeauna măsura la vorbă şi la
tăcere. (Syrus)
Cel mai rău soi de duşmani este cel al
lăudătorilor. (Tacitus)
Ceva să se ascundă soţiei, ceva prietenilor
şi ceva fiilor; cel înţelept să vorbească cu multă prudenţă, după ce va fi
chibzuit mai întâi ce e potrivit şi ce nu. (Cukasaptati)
Cine
defăimează pe un om de treabă acela se pătează singur; cine aruncă cenuşă în
aer, aceluia îi cade pe cap. (Kusumadeva)
O persoană vrednică de
stimă străluceşte vorbind, dar şi tăcând. (Lalitavistara)
Să se
spună adevărul; să se spună ce-i plăcut; să nu se spună ce-i adevărat, dar
neplăcut; nici ce-i plăcut, dar neadevărat. (Manu)
Cine nu prinde
ceea ce s-a spus o singură dată sau cine n-o spune şi el la rândul său, cine nu
are un mic tezaur de vorbe de spirit şi de povestiri frumoase, ce farmec mai are
conversaţia aceluia?(Panciatantra)
Discreţia nu e totuna cu
ascunderea adevărului. (Balzac)
Aminteşte-ţi
permanent că vorbele tale pot avea mai multă greutate decât crezi şi că există o
diferenţă între ceea ce spui şi ceea ce se aude. (Bruce Hyland)
Un
om convins împotriva părerii sale continuă să aibă aceiaşi
părere. (Butler)
Minciunile obligă mai mult decât orice
adevăr. (Camille Goemans)
Precât este de folos, la vreme de
trebuinţă, cuvântul cuvios, pre atât este de neputincios cuvântul aceluia care,
nefiind întrebat de nimeni, tuturor dă sfat. (Cantemir)
Bună parte
din vorbirea meşteşugită consistă în a şti cum să
minţi. (Erasmus)
Nu asculta pe aceia care vor discuta în mod subtil
despre bine şi despre rău. Nu te lăsa impresionat de frumuseţea şi de fineţea
vorbelor lor. Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu stă în vorbe, ci în
virtute. (France)
Printr-o singură minciună se pierde întreaga
reputaţie a integrităţii. (Gracian)
Nu merită să-ţi calci
pe inimă pentru a spune adevărul unor oameni care au obiceiul de a privi cu
neîncredere tot ceea ce le spui, fie că e adevărat sau nu. (M.
Twain)
Spune adevărul, şi atunci nu va trebui să mai ţii minte
nimic. (M Twain)
Uşurinţa de a face promisiuni şi greutatea de a
le ţine sunt aproape inseparabile. (Oxenstierna)
Dai dovadă de
prostie, dacă întrerupi pe cineva care vorbeşte ca să-ţi exprimi tu
părerea. (Saadi)
Dă fiecăruia urechea ta, dar la puţini glasul
tău. (Shakespeare)
Secretul de a fi plicticos constă în a
spune totul. (Voltaire)
Tot ce creează tace. Natura-şi deschide
florile ei în cea mai adâncă tăcere. Numai distrugerea vrea gălăgie. – Nu e
războiul cel mai mare zgomot pe care-l face omul pe
pământ? (Vlahuţă)
“Omul care nu stie, dar nu stie ca nu stie
este periculos, fereste-te de el. Omul care nu stie, dar stie ca nu stie este
neputincios, invata-l si ajuta-l sa stie. Omul care stie, dar nu stie ca stie
este adormit, trezeste-l. Omul care stie si stie ca stie este intelept,
urmeaza-l!”(proverb)“Prefer sa cred in Dumnezeu, decat sa-L vad in toata slava
Sa.”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii)
“Credinta ne da bucurie,
pentru ca ne pune brusc de acord cu ce este real.”(Nicolae Steinhardt, Jurnalul
fericirii)
“Credinta este un dialog, dar vocea lui Dumnezeu este aproape
tacere. Ea exercita o presiune de o delicatete fara margini si niciodata
irezistibila.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“Crestinul
este un om sarman, dar el stie ca exista Cineva si mai sarman decat el, Cersetor
al iubirii la poarta inimii.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii
spirituale)
“Invizibilul, pentru credinta, este mai intim si mai cunoscut
decat vizibilul.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii spirituale)
“Este acea
nebunie divina, despre care vorbeste Sfantul Apostol Pavel, neintelesul respect
al lui Dumnezeu fata de libertatea noastra.”(Paul Evdokimov, Varstele vietii
spirituale)
“Nu in forta, ci in dreptate salasluieste Dumnezeu.”(Dostoievski,
Fratii Karamazov)
“Cea mai grava superstitie este
necredinta.”
“Iubirea desavarsita alunga frica,pentru ca frica are cu sine
pedeapsa, iar cel care se teme nu este desavarsit in iubire.”(Sfantul
Evanghelist Ioan)
“Iisus Hristos este eternitatea, care puncteaza
istoria.”(Petre Tutea)