Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu Miluieste-ma pe mine Pacatosul !

"Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate. Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El. Deci voi aşa să vă rugaţi:
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău;
Vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi; Şi ne iartă nouă greşealele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri;
Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Că a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!"

(Mântuitorul Iisus Hristos - Evanghelia după Matei (6, 7-13)

joi, 14 iunie 2012

”ABC-ul Iluminării”



“Toată lumea vorbeşte despre propria suferinţă. De ce se pune accentul atât de mult pe suferinţă? De ce i se acordă atâta importanţă?
Aminteşte-ţi una dintre legi: oricărui lucru vei da atenţie, acesta va creşte. Atenţia este mâncare – dacă îi vei da atenţie unui lucru, va creşte tot mai mult.
Astfel, biologii susţin că un copil se va dezvolta armonios dacă este iubit pentru că astfel primeşte mai multă atenţie. Chiar şi o plantă creşte mai bine atunci când grădinarul îi acordă atenţie.
Dacă este neglijată, atunci nu mai contează nici pământul, îngrăşământul, ploaia sau razele soarelui; dacă i se va oferi orice, dar nu şi atenţie constantă, atunci va creşte mai greu.
Acesta este un lucru dovedit ştiinţific, care a fost observat şi despre care s-a spus că este un fapt real. Dacă iubeşti planta şi îi acorzi atenţie şi uneori îi spui că o iubeşti, atunci ea va creşte frumos.
Atenţia este un fel de vitamină. Atenţia este esenţială în viaţă. Dacă nu te iubeşte nimeni începi să te ofileşti.
Dacă nimeni nu îţi acordă atenţie, moartea îşi face loc; vrei să mori.
Dacă o persoană te iubeşte, atunci începi să tânjeşti după ea.
Dacă cineva îţi acordă atenţie, prinzi din nou viaţă. Atenţia este viaţă, elan vital.
Dacă nu te iubeşte nimeni, atunci te vei sinucide, pentru că nu eşti capabil să te iubeşti.
Dacă ai putea să te iubeşti, atunci ai putea să ai grijă de tine şi nu ai mai avea nevoie de atenţia nimănui.
Un Buddha poate trăi singur pe acest pământ, dar tu nu poţi.
Dacă eşti singur, imediat te gândeşti cum să te sinucizi. Vei spune: „Ce rost are? De ce să trăiesc? Cine să mă iubească? Eu pe cine să iubesc?“
Aceleaşi legi se aplică la interior, la nivel psihologic.
Dacă dai prea multă atenţie suferinţei, atunci nu vei face altceva decât să o sporeşti.
Dacă dai multă atenţie fericirii, atunci ea va spori.
Să nu te transformi în propriul duşman.
Dacă eşti cuprins de suferinţă, atunci acest lucru nu se datorează decât faptului că ai dat atenţie unor lucruri greşite.
Schimbă centrul atenţiei tale.
Chiar dacă nu ai decât o singură amintire a unui moment de binecuvântare, aceasta îţi va fi de ajuns. Dă-i atenţie şi se va dezvolta.
Sămânţa se va dezvolta, şi din ea va creşte un copac.”

Sursa: - material extras din ”ABCul Iluminării” - Pro Editură şi Tipografie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu